- rãzbói
- s. n., pl. rãzboáie
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
război — RĂZBÓI1, războaie, s.n. Conflict armat (de durată) între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice şi politice; răzbel. Război civil = luptă armată între două sau mai multe grupări politice … Dicționar Român
marţial — MARŢIÁL, Ă, marţiali, e, adj. 1. (livr.), Solemn şi grav; impunător. 2. Ostăşesc, militar; de război. ♢ Curte marţială = tribunal militar instituit în timp de război, de mobilizare sau în timpul unei stări excepţionale. Lege marţială = lege care… … Dicționar Român
antebelic — ANTEBÉLIC, Ă, antebelici, ce, adj. Dinaintea unui război. – cf. lat. b e l l i c u s. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Antebelic ≠ postbelic Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime antebélic adj. m., pl … Dicționar Român
mobiliza — MOBILIZÁ, mobilizez, vb. I. tranz. 1. A chema sub arme, a convoca de urgenţă la unităţi (în vederea războiului); a trece de la starea de pace la cea de război. ♢ expr. A mobiliza (pe cineva) pe loc = a păstra în timp de război (pe cineva) pe… … Dicționar Român
postbelic — POSTBÉLIC, Ă, postbelici, ce, adj. Privitor la perioada de după un război, care aparţine acestei perioade. – Post1 + belic (rar de război < lat.). Trimis de oprocopiuc, 15.07.2008. Sursa: DEX 98 Postbelic ≠ antebelic Trimis de siveco,… … Dicționar Român
beligerant — BELIGERÁNT, Ă, beligeranţi, te, adj. (Adesea substantivat) Care se află în stare de război. Armate beligerante. – Din fr. belligérant, lat. belligerans, ntis. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 Beligerant ≠ nebeligerant Trimis de siveco … Dicționar Român
oşti — OŞTÍ, oştesc, vb. IV. refl. şi intranz. (înv. şi pop.) A (se) lupta, a (se) război, a duce război. – Din oaste. Trimis de ana zecheru, 28.04.2008. Sursa: DEX 98 OŞTÍ vb. v. bate, lupta, război. Trimis de sive … Dicționar Român
răsboi — răsbói ( oáie), s.f. – 1. (înv.) Luptă, bătălie, încăierare. – 2. Conflict armat. – var. război. Mr. arăsboi, megl. răsboi. sl. razboi homicid , cf. sl. bojŭ moarte, luptă (Miklosich, Slaw. Elem., 42), cf. bg., slov. razboj … Dicționar Român
trofeu — TROFÉU, trofee, s.n. 1. (În antichitate) Armura unui duşman învins, aşezată de obicei pe un trunchi de copac, în semn de victorie; p. ext. monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou, pe care se aşezau de obicei armele… … Dicționar Român
Ion Antonescu — Mandats Chef de l État Roumain 5 … Wikipédia en Français